SEZONUL DE MONTĂ POLITICĂ
S-a deschis sezonul la montă politică. În pregătirea alegerilor, asistăm la cele mai bizare genetic încrucişări între partide. Cele mici sunt devorate şi se lasă cu plăcere fagogitate. Partidele dlor. Constantinescu, Guşe, Voiculescu, ţăndările ecologiste şi câte altele se zbat să audă lumea de ele măcar în momentul când dispar. De aceea le-am amintit sub numele conducătorilor, cum le ştie de fapt cetăţeanul obişnuit. Observ doar în trecere că dl. Constantinescu a fost un personaj tragic ca preşedinte, unul profund ridicol după aceea şi pare a-şi fi regăsit o urmă de demnitate dacă este adevărat că a demisionat din viaţa politică. Revenind, nu e nimic anormal ca partidele mici (care nu-şi au justificarea) să fie absorbite. E anormal felul cum se petrece acest troc. Pentru că toate deplasările noastre de trupe politice nu au la bază criterii de ideologie de partid. Este suficient să urmărim atitudinile din ultimele săptămâni ale primadonelor politice pentru a vedea că la noi există o singură ideologie în funcţie de care se poziţionează forţele: băsescianismul. În rest, nimic. E o sărăcie extrem de periculoasă şi parcă marchează un regres faţă de precedentele alegeri. Social-democraţie, liberalism, creştin-democraţie, social-liberalism, ecologism….bah. la noi nu există nimic din toate astea decât pentru a acoperi spaţiul de seară al televiziunilor. La noi există numai Băsescu care trebuie dărâmat sau susţinut şi atât. Iată de pildă cum adevăratele teme de dezbateri care ar fi trebuit să ne preocupe în ultima vreme: revenirea tyranozaurilor în PSD, declaraţiile anti-americane, parcă citate din Scânteia, ale unei doamne Bărbulescu, care ar trebui să fie prin funcţie motorul independenţei Justiţiei, pactul pentru educaţie (mizerabil tratat în presă), intrarea preoţilor în politică şamd au fost înlocuite de o campanie idioată împotriva fiicei lui Băsescu. Acum, domnişoara respectivă nu e mai proastă decât jumătate din parlament, (bărbaţii inclusiv) campania a început însă mult înainte de a scoate porumbeii pe guriţă, ceea ce arată clar că e o campanie împotriva preşedintelui. Dl. Băsescu a greşit că s-a enervat, are mult mai mult succes când e ironic. Dar, de fiecare dată se discută cum a spus Băsescu şi nu ce a spus. N-a avut dreptate cu ziariştii tonomat şi cu presa mizerabilă? 100%. Mai vinovaţi mi se par micii pupincurişti din organizaţia de tineret care au propus-o pe stimata domnişoară dintr-un oportunism greţos de cea mai pură esenţă ceauşistă. Ei, presa noastră a făcut din acest mic scandal un capăt de ţară. Mai mult, se întruneşte CRP-ul dar, stupoare, ca să analizeze prestaţia preşedintelui, nu vocabularul incalificabil al lui Cristian Tudor Popescu, nu deontologia sub orice standard a presei noastre, nu prezenţa în calitate de formatori de opinie a unor indivizi cu mari tare, gen Cristoiu, Tatulici, Roşca, Ciutacu, Roncea etc. Sinistrul Consiliu pentru combaterea discriminării nu suflă nici el nici o vorbă. E mai bine să fii ţigan decât femeie în România. Adevărul nud este că asistăm la o regrupare fără precedent a tuturor forţelor politice, economice, mediatice, din „servicii” care au ţinut timp de aproape 20 de ani România în afara circuitului european. Pentru că acesta era interesul lor. Şi îşi dau seama că, dacă pierd acum pârghiile puterii (e secretul propunerii PSD cu uninominalul la şefia consiliilor judeţene, creând astfel o redutabilă putere paralelă), s-ar putea să fie definitiv. În loc să ia seama că marile partide nu au candidaţi veridici la primăria Bucureştiului (un fenomen mai mult decât îngrijorător), în loc să ceară în cor demisia ministrului de la învăţământ pentru noua şuşă cu subiectele de Bac, comentatorii au declanşat stupidul scandal al tonomatelor. Suntem o ţară de stupizi.
